Smile

Blaguta Victor a fost toata viata lui un om …hai sa-i zicem dolofan. Pe la 50 de ani s-a imbolnavit de cancer.[nu am o pasiune macabra pentru cancer]Pe langa alte efecte distrugatoare asupra organismului sau Blaguta a slabit foarte tare.Asa ca dintr-un barbat de vreo… dolofan[sa nu vorbim urat de morti] a ajuns pe la vreo 30 dekg.

Intr-o seara primeste o vizita.Ce farmec are sa fii pe patul de moarte , cu un picior intr-o groapa fara sa fie cineva care sa se minuneze pe seama ta?

Si vine pe la Blaguta nostru un amic de prin vecini.Care ii face urarea vietii lui:

-Tie-te tie Dumnezeu Blaguta nostru pana ii ajunge de o kila!

Starea amicului: mortal de beat.

Starea lui Blaguta: “Vu-to peri de betiv”

Starea mea: Doamne iarta-l

Inceputul

Capitolul 1.

Nu e usor sa fii sofer pe marea “Autostrada” numita Viata.Oricat de multe lectii a-si lua si oridecate ori mi s-ar arata varianta corecta a sofatului tot mai prind cate o gropa, intru prost in curbe, nu observ stopurile celorlalti, e noapte eu circul fara faruri [bineinteles ca un manual real si pertinent despre arta sofatului nu exista.toti suntem niste cititori amatori si niste practicieni jalnici ] .Cel mai des insa ma incurc in pedalele “Frana” si “Acceleratie”.

Explicatia: accelerez unde nu trebuie si franez la drum drept.

Veti spune aaaaaa, asta pentru ca nu prea vezi bine, intai draga mea dute la o spalatorie, parbrizul tau trebuie sa fie murdar.

NU , nu e asta problema, le raspund indignata.

Problema cea mare e ca vad groapa, curba, etc[orice necesitata cat de cat de frana] dar apas acceleratia in continuare. Trag aer si astept sa vad cum va reactiona masina pe care o conduc.Dar, ce vorbesc si eu aici? Cine nu stie senzatia? Cand intru intr-o groapa dau cu capul [depinde de groapa pot da tare, caz in care in majoritatea cazurilor voi frana la urmatoarea, sau dau incet, caz in care voi uita destul de repede incidentul si evident voi face cunostinta cu o noua groapa].

Ei dar cand intri intr-o curba cu viteza, e o senzatie unica. Senzatia ca stapanesc soseaua, ca bitumul se muleaza perfect dupa rotile mele, ca daca masina merge tot inainte si curba isi va mari gradele de inclinatie.Tot stomacul imi urca in gat si am acea senzatie de euforie provocata de miile de reactii chimice date peste cap in interiorul meu.Sunt periculoase curbele.

Aici nu mai dau cu capul.aici Aaici intreaga mea lume se schimba cu 180 de grade, cam numarul celor prin care imi trece masina in timp ce incearca sa-si revina la directia de mers.Daca mai am norocul (si-l cam am) intru si pe contrasens.

Dureaza mult pana sa-mi revin dintr-o curba asa mare.Dureaza mult pentru ca am pana la suflet [de unde sa fac rost in mijlocul pustiei de o echipa de depanare? Asa ca trebuie sa-mi pompez singura aer in plamani ], mii de rani pe caroserie[pe care trebuie sa le ling singura sperand ca se vor inchide si cicatricele vor fi insignifiante], vopseaua dusa pe ici pe colo,[daca nu era freud ala poate nici nu stiam ca ma doare sufletul. Asa ca trebuie sa urlu in pustia intreaga deschizatura carnii si mai ales ce sifonata am iesit din curba amagitoare]

Cand sunt in sfarsit reparata , ma pornesc cu greu si merg asa de incet, incat sunt depasita de toate rablele.Si din cand in cand o masina tipatoare urla:

-Mergi pe banda intai , bleaga ce esti. Si ca sa termine in glorie imi arata si un deget.[de preferinta acela din mijloc]

Ei asta e.refuz sa ma duc pe banda 1.incapatanare.

Dar unde eram? Aaa da.

Sunt o masina rosie ca sangele. Viteza maxima pe care pot sa o prind nu am descoperit-o dar promit ca atunci cand am sa o ating voi fi cuminte si am sa ma laud la toata lumea.Ca sa ma recunoaste-ti am numarul de inmatriculare: Nascut sa Traiesc.Nu sa Exist.Mostenire de la parintii mei.

Poate va intrebati unde ma indrept.E un loc unic la sfarsitul soselei,despre care am auzit din pruncie.Un loc unde nu mai simti lacrima si durerea, unde toate tristetea e stearsa, iar daca ai condus regulamentar, daca ai descoperit sacrificiul, iubirea pentru celalat , dorul de casa , ai permis sa intri.Gratuit.

Tanjesc dupa acel loc.Il simt in pulsatia venelor mele, il simt cand deschid ochii dimineata si caldura soarelui ma inveleste si ma acopera, cand vantul imi sopteste lucruri demult uitate si intamplate. Il simt asa cum simt fericirea.Inca nu am ajuns acolo dar, stiu ca intr-o zi portile Locuintei se vor deschide pentru mine.

Scuzati discursul.

Nu sunt singura pe drum.Sunt alti soferii in fata ,spatele meu ,pe alte benzi , unii merg in aceeasi directie cu mine, altii vin pe contrasens. Unele vehicule nu opresc la indicatoare,ele zic ca asa simt ca traiesc.Ehh. Fiecare cu ale lui.

Cateodata opresc pe dreapta.Si cateodata zac asa, pe dreapta mult si bine.Sunt parcari organizate.Unii le numesc parcarile ratatilor. Depinde cum le vezi.Din fiecare parcare in care am ramas [si am ramas in cateva] am invatat cate ceva.

Cum zicea bunicul meu [nu l-am cunoscut. Un tir a intrat in el.i-a afectat pompa de injectie.a tras dreapta pe veci.] si de la un prost inveti ceva. Macar sa nu fii prost ca si el

Cateodata parcarile in care trag au alt nume. Sunt mai multe parcari una in alta, gen 3 in 1, ca si cafeaua.Dar mai amara.Am fost intr-una numita “Parcarea Prietenilor falsi”.

Dar va voi spune in urmatorul capitol cum am ajuns acolo si mai ales ce am invatat.

Prieten nr 1

“daca iesi pe portile universitatii din oradea si te uiti drept in fata iti vezi viitorul.”

Taica-meu

Cu calitati si defecte ca noi toti de altfel.dar in general e un tata bun.ne educa, vorba aia.

intr-o seara era frate-meu la rand cu educarea. Taica-meu preocupat de ce ii face progenitura pe net toata draga de zi il intreaba:

-ce faci acolo cu calculatorul ala toata ziua?

-nimic, raspunde filozofic frate-meu

-da de ce nu faci si tu ceva?

-ce? isi dezvolta sistemul filozofic feciorul

-nush , fa si tu ca pruncul lui XXX ceva.ala toata ziua lucreaza pe calculator

-bine. ce? isi duce fratemeu pe o culme intelectuala ideile

-fa un…surub

ironie a sortii azi frate-meu face suruburi.daca se apuca el de facutul lor de cand i-a zis taica-su.ce departe ajungea.

vorba lui istina: “cine de parinti n’asculta, sufere durere multa .”

Prieten Nr. 2

Ii arat o poza de a mea unei fete.

raspunsul ei:

-vai draga, dar ce bine ai iesit.zici ca nu esti tu !!!

-ms. [fetele sunt niste ... cateodata.]

Sa razi in fata mortii

Pe la 45 de ani bunicul meu s-a imbolnavit de cancer la ficat.se zice ca e cea mai rapida forma de cancer.in 2-3 luni te-ai curatit.cam asa si cu bunicu-meu.

Intr-o seara  o astepta pe doamna cu coasa. In locul ei a venit ceva neam de pe acole de pe ulita.cand il vede se desprinde din bratele lui bacus dar inca in aburii alcoolului striga:

-tulai doamne, cuscru meu! bun ii Dumnezeu da’ de aci, n-a mai fi pana ii lume nimic.

-si ce-o zis bunu ?

-ce sa zica? a ras.

De ce sa-mi fie frica de moarte? E un somn lung si plin de pace.cine stie daca nu ce am trait pana acum a fost un vis.frumos si batut din cand in cand de flori de mar si luminat de  faruri.

Poate la capatul lui e adevarata Viata.Traita din plin deodata, fara bucati ciudat fragmentate si aruncate haotic prin timp si spatiu.Nu poate.In mod sigur.Si tanjesc dupa ea.

Elisabeta I

Vin inaintea voastra , asa cum vedeti, in aceste vremuri, nu pentru bine-starea mea, ci pentru a fi parte din solutie, in focul si praful luptei, sa traiesc sau sa mor printre voi toti, sa ma plec in fata Dumnezeului meu, pentru regatul meu, pentru poporul meu chiar cu onoarea si sangele meu.

Stiu ca am trupul slab si temator de femeie, dar am inima si sangele unui rege, si inca a Regelui Angliei.

Si crede prost, Parma si Spania sau orice rege al Europei ce-ar indrazni sa-mi calce tara , caci in fata infrangerii eu insami voi lua armele , va voi fi conducator, judecator si va voi rasplati curajul in batalie.

O femeie pe gustul meu:

-razboinica si  obsedata de moda,

- un fizic slab si firav dar un duh ce conduce soarta unei natiuni,

-o limba ascutita ce nu  iarta pe nimeni dar  iiaduce singuratete,

-conditia ei se transforma in nume de stat [virginia din s.u.a]

-transforma tarele si traumele din trecut in arme si calitati.

O femeie inspre care tind.

prieten nr. 1

[...] ce crezi? nu toti ne facem astronauti.

asa-i. dar  asta nu inseamna ca ne vom opri vreodata din a incerca.